Dupa ani si ani de munca asidua, avem – in sfarsit! – suficient timp pentru noi. Un timp care pare fara sfarsit. Un timp atipic… in care incape si o ora de economie. Pandemia de coronavirus ne-a oferit fix timpul liber dupa care tanjeam multi dintre noi. Nimeni nu s-a asteptat ca un virus invizibil sa ne scoata din priza, sa opreasca economia planetei si sa transforme planurile in iluzii.

Strazile din New York s-au golit, dar nu pentru o productie cinematografica. Iata ca scenariile filmelor de la Hollywood prind viata sub ochii nostri. Cine-ar fi crezut? Ceea ce era oricum nesigur, tocmai a devenit si mai nesigur. Insa multi ne intrebam: cand vom reveni la normal?

Alergam dupa fericire fara efort

alearga dupa fericireDar oare felul anterior de vietuire chiar era “normal” sau firesc? Fiecare tara isi traia propria normalitate. Fiecare cultura avea propria definitie a “normalitatii”. Iar Vestul incepuse de mult sa stearga linia de demarcatie dintre normal si anormal; dintre firesc si nefiresc.

Toate activitatile trebuiau sa conduca spre crestere economica. Tot mai sus… Tot mai sus…  Inflatia era de dorit, si chiar daca economia bubuia, guvernele tot trebuiau sa fie mereu pe minus 3-4%. Tot trebuiau sa se intinda mai mult decat le era plapuma… Doar mormanul de datorii oricum se rostogolea in spatele generatiilor viitoare. Sa traim noi bine, acum, ca vor plati copiii nostri… cu varf si indesat.

Noi, romanii, am imbratisat capitalismul cu toate bunele si relele. Proaspat iesiti din comunism intr-o economie haotica, am inceput sa alergam dupa “Visul American” fara sa ne dam seama si fara sa avem domiciliul dincolo de ocean. “Poti sa obtii orice iti doresti daca muncesti din greu” – zic americanii. Insa mult mai corect ar fi motto-ul urmator: “Poti sa obtii tot ce iti doresti daca muncesti de doua ori pentru aceiasi bani.”

Fericirea nu sufera amanare

fericirea nu sufera amanareNu din cauza aceasta am ajuns sa traiam o normalitate bazata pe minciuna? Nu cumva incercam sa mascam realitatea, fortandu-ne sa traim mereu cu un nivel mai sus decat ne permitem de fapt? Traim in secolul vitezei, iar lentoarea cu care se petrec unele lucruri ne inspaimanta. Pe piata a aparut deja Audi A8, iar tu inca conduci un amarat de Audi A3? A iesit noul iPhone 11, iar tu inca mai folosesti iPhone 7? Sora ta s-a mutat la casa, iar tu inca locuiesti la bloc? Fa ceva!!!

S-o spunem pe aia dreapta: goana dupa inavutire sau dupa faima si recunoastere ne rapea timp pretios. Goana dupa vise nu ne tinea acasa. Pentru ele eram mereu plecati, mereu pe fuga, mereu departe de familie, de copii, de pasiuni si hobbyuri… si chiar departe de Dumnezeu.

Vei spune ca visele, nazuintele si idealurile ne tin in viata si sunt cele ce dau sens existentei noastre. Dar daca te uiti mai atent, vei vedea ca visul tau nu a disparut cand s-a oprit economia. Inca il mai ai in tine. Inca il poti verbaliza (desi te temi sa o faci ca nu cumva sa se risipeasca si sa se topeasca in vazduh, devenind astfel de neatins). Puterea ta de a munci si abilitatile tale inca le porti in tine. Tu mergi inainte! Viata isi urmeaza cursul! Cand lumea sta pe loc, de fapt s-a oprit “sursa de energie” a planetei: ciclul datoriilor.

Ciclul datoriilor – noua forma de sclavie

ciclul datoriilor duce la degradarea planeteiMilioane de oameni si-au vazut visele devenind realitate mult mai repede decat ar fi trebuit. Cum asa? Foarte simplu! Pentru ca s-au indatorat! Au scos credit dupa credit, fara sa se gandeasca la consecinte. Cu visul deja indeplinit, doar ratele ii mai tineu in priza, dar nu stiau… Sau, altfel spus, erau animati doar de teama ca nu cumva banca sa le rapeasca visul si sa il vanda la licitatie altuia care chiar si-l permite (sau unui alt nestiutor).

Educatia financiara nu este predata in scoli. Economisirea nu este incurajata sub nicio forma, nici la ora de economie din liceu si nici la facultate. Iata de ce era nevoie de “Ora de economia” – tocmai pentru a preda fostilor elevi si studenti materia peste care au sarit profesorii de economie. In sfarsit iese la iveala faptul ca materia din manualele de economie este puternic cenzurata de sistemul bancar, care se hraneste de pe urma oamenilor indisciplinati financiar. Cine ar mai accesa credite daca toti am fi responsabili si chivernisiti?

Ciclul datoriilor functioneaza atata timp cat visatorii de rand au venituri suficiente ca sa isi poata plati ratele. Ti-ai putut amana ratele, dar nu le-ai putut anula pentru ca bancile nu iarta. Cu cat esti mai indatorat, cu atat robia iti va fi mai grea. Este usor sa intri in ciclul datoriilor, dar este aproape imposibil sa mai iesi. Ciclul datoriilor se aseamana cu o roata pentru hamsteri sau cu roata unei mori de apa. Roata se invarte cat timp oamenii sunt indatorati si alearga de la o rata la alta…

Mama debitorilor trebuie sa fie mereu gravida

mama debitorilor mereu gravidaInvatamantul preuniversitar si universitar pregateste doar viitori debitori. Spunem ca revolutia din 1989 ne-a adus libertate, insa capitalismul nu este decat o noua forma de sclavie foarte bine disimulata si acoperita de sistemul financiar-bancar. Doar indivizii fara credite (ba chiar fara cont bancar!) sunt liberi cu adevarat. Dar cum sa fii liber cand cei de langa tine isi vad visele cu ochii? Cum sa fii liber cand tot ce iti doresti se afla la un credit distanta? Cum sa inoti de unul singur impotriva curentului?

Multe lucruri nu se invata in scoala. Rabdarea se numara printre ele. Suntem nerabdatori sa devenim independenti financiar. Apoi, nu avem rabdare ca sa economisim, ci apelam la credite de tot felul. Ba mai mult: nu avem rabdare ca sa acumulam suficient capital pentru cresterea afacerii in mod natural, prin acumularea si reinvestirea profitului, ci ne indatoram pana ajungem in pragul falimentului. Pentru ca banca nu iti va spune niciodata ca visul dupa care tu alergi este de neatins… Si nici contabilul… Banca iti va da visul tau de azi cu 30 de ani mai repede. Dar stie ca nu te vei multumi cu atat, ci ca un alt vis va incolti curand in imina ta…

Multumirea – inamicul cresterii economice

cornucopia cornul abundenteiNe pierdem repede rabdarea si vrem ca ceea ce ne dorim sa se intample “acum” nu “la un moment dat” – adica la momentul potrivit. Ce visam noaptea, vrem sa avem ziua. Asteptarea ne omoara. Murim de plictiseala. La fel ca in aceste zile petrecute in carantina, la domiciliu. Vrem ca mereu sa se intample “ceva” in viata noastra. Iar cumparaturile sunt cel mai facil mod de a inlatura monotonia si de a ne recompensa pentru munca depusa. Paradoxal, insa, cu cat cumparam mai multe lucruri, ni se pare ca tot nu avem suficient. Tot mai lipseste ceva.

Singurul antidot pentru nerabdare este multumirea. Cand esti multumit cu ceea ce ai, astepti. Cand esti multumit cu ceea ce ai, asteptarea nu ti se mai pare grea; nu este o povara. Sa ne gandim la oamenii din vechime. Ei nu aveau banci, nu aveau acces la credite si nu isi primeau salariul pe un card de credit cu descoperit de cont. Cu milenii in urma, oamenii trebuiau sa astepte, sa adune cu rabdare… Atunci, oamenii aveau bani doar daca munceau pentru ei. Azi, oamenii primesc bani (credite) inainte sa munceasca pentru ei. Care este normalitatea?

Azi, daca esti multumit cu ce ai, esti inamicul statului si poti fi oricand acuzat de subminarea economiei nationale. Prin faptul ca esti multumit, nu contribui la ciclul datoriilor, iar rotile economiei se misca mai incet. Nemultumirea, in schimb, este ridicata la rang de virtute.

Lacomia a pictat o realitate distorsionata

realitatea distorsionataCum toata lumea poate accesa banii inca nemunciti, intreaga economie este alterata. Totul se intampla mult mai repede. Iar antreprenorii primesc semnale false din economie. Creditele distorsioneaza cererea pentru diverse produse si duc in cele din urma la exploatarea intensiva a resurselor. De aceea se defriseaza padurile ilegal – pentru ca exista CERERE pentru lemn, chiar daca este o cerere falsa. La fel se intampla si in alte domenii.

Dar creditele mai ascund o latura si mai intunecata a gandirii omenesti. Din dorinta de a sfida ordinea fireasca a lucrurilor – in care munca duce la bani – omul si-a dorit mereu sa isi demonstreze ca poate sa obtina bani si fara sa mai munceasca.

Neproductivi dar cu salariu sigur

Sistemul financiar-bancar este SINGURUL sistem complet neproductiv in care toti cei implicati sunt platiti de munca celor din afara sistemului, din comisioane si dobanzi. Bancherii incaseaza salarii, e drept, dar ele nu sunt rezultatul intrinsec al muncii lor, ci truda si sudoarea unor debitori. Iata ca pana si angajatii bancilor traiesc o mare minciuna: ei pretind ca “se duc la munca”, insa ei, prin munca lor, nu produc nimic bun in economie. Si cu toate acestea, sunt angajati, sunt asigurati, si vor primi pensie. Absurd, nu-i asa?

In mediul privat, un angajat care nu produce nimic in economie este dat afara. Nu si in sistemul financiar-bancar, unde angajatii bancilor sunt simpli intermediari – iau banii gata munciti si ii muta in mana care cerseste un credit…

La vanatoare de bani “sub saltea”

la vanatoare de bani sub salteaSistemul bancar nu amana ratele din mila si bunavointa, ci pentru ca este nevoit sa o faca daca vrea sa supravietuiasca pandemiei de coronavirus. Si nu isi promoveaza ofertele la “depozite” decat atunci cand e nevoie de fonduri noi… In paralel, cei ce intermediaza tranzactiile financiare pe bursa sunt nevoiti sa iasa la vanatoare de “bani imobilizati” si sa ii atraga in sistem daca vor noi comisioane… Ce promit in schimb “investitorilor”? Bani nemunciti. Dobanzi. Dobanda cu capitalizare. Dobanda la dobanda… Insa jocul la bursa nu este cu nimic diferit de un joc de noroc. Iata o alta minciuna. Da, nu apesi pe butoane ca la pacanele, este un joc mai discret si mai elaborat, dar tot un joc de noroc este. Insa castigurile nu sunt impozitate ca atare…

Minciuni peste minciuni si goana dupa vant – asa era normalitatea in care traiam si normalitatea dupa care tanjesc cei mai multi. Nici macar teama de moarte nu le-a deschis ochii ca sa vada adevarul. Nici macar in izolare la domiciliu nu si-au facut timp sa cerceteze “normalitatea”. Ora de economie este aici pentru toti cei ce vor sa vada mai clar realitatea din jurul lor. Oradeeconomie.ro este precum o pereche de ochelari care corecteaza vederea si care ajuta la deslusirea realitatii distorsionate de sistemul financiar-bancar.

Bulgarul de datorii se va rostogoli in continuare

bulgare de datoriiCel mai probabil, cand pandemia se va sfarsi, lucrurile vor reveni “la normal”. Datoriile suverane vor fi pasate de la un guvern la altul. Datoriile parintilor vor fi mostenite de copii. Si vom continua sa cautam cu aceeasi ardoare bani nemunciti. Vom continua sa cumparam acum si sa platim mai tarziu. Si economia se va umple de milioane si milioane de noi credite, indepartandu-ne la milioane de ani lumina de adevar si realitate… Normalitatea pe care o traiam era de fapt o minciuna.

Ce putem face pentru ca normalitatea pe care o vom trai dupa pandemie sa nu mai fie o minciuna? Sa renuntam la credite si sa ne deconectam de la sistemul bancar. Sa nu mai alergam dupa bani nemunciti. Si sa nu mai cersim bani pentru a putea munci. Daca doar un credit ne mai poate motiva sa ne ridicam din pat si sa mergem la munca, ceva nu e in regula cu noi. Creditele nu inseamna economisire fortata. Din contra, creditele ne obliga sa muncim de doua ori pentru aceiasi bani. Deci, sa ne acceptam limitarile de orice natura. Si sa facem ceea ce putem, cu ceea ce avem, acolo unde suntem. Abia atunci se va topi minciuna ce ne inconjoara lasand adevarul sa iasa la lumina…